
Cea mai recentă ediție PISA arată o scădere puternică a performanțelor elevilor la matematică și citire. Mai multe sisteme educaționale europene au înregistrat rezultate slabe, în timp ce țările asiatice continuă să domine clasamentul. Analistul creștin Jaume Llenas spune că raportul vorbește nu doar despre educație, ci și despre familie, valori și starea societății, relatează Evanghelical Focus.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a publicat cea mai recentă ediție a Programului pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA). Evaluarea măsoară competențele elevilor de 15 ani la matematică, citire și științe.
Peste 760.000 de elevi din 91 de țări și regiuni au participat la evaluarea din 2025. Este cea mai amplă ediție PISA organizată până acum, iar domeniul principal evaluat a fost știința.
Rezultatele arată că performanța elevilor din țările OCDE a coborât la minime record la matematică și citire. Aproximativ 30% dintre tinerii de 15 ani sunt considerați elevi cu performanțe scăzute la toate cele trei materii.
Scorurile la științe au rămas relativ stabile. La matematică, însă, media a scăzut cu 22 de puncte între 2015 și 2025. La citire, declinul a fost și mai accentuat: 28 de puncte în aceeași perioadă.
Cele mai bune rezultate la cele trei discipline au fost înregistrate în Beijing, Shanghai și provinciile chineze Jiangsu și Zhejiang, precum și în Singapore și Macao. Acestea au fost urmate de Taiwan, Japonia și Coreea de Sud.

Estonia, liderul Europei
În Europa, doar Estonia, aflată pe locul 7, și Regatul Unit, pe locul 9, s-au numărat printre primele zece sisteme educaționale la nivel mondial.
Irlanda, Elveția, Polonia, Finlanda, Austria și Cehia au obținut, de asemenea, rezultate peste medie.
În schimb, Croația, Luxemburg, Malta, Grecia, România, Cipru, Spania și Bulgaria au înregistrat scoruri sub media OCDE la toate cele trei domenii evaluate.
Și alte sisteme educaționale europene, printre care Portugalia, Germania, Țările de Jos și Franța, au consemnat scăderi semnificative.
„Între 2022 și 2025, reducerea diferențelor socio-economice s-a reflectat în mare măsură în scăderile înregistrate în rândul elevilor avantajați, și nu în îmbunătățiri în rândul elevilor dezavantajați”, explică autorii raportului.

Atenția, inteligența artificială și deficitul de profesori
Potrivit autorilor raportului, reducerea capacității de concentrare, utilizarea excesivă a inteligenței artificiale și deficitul global de profesori sunt factori care contribuie la declinul rezultatelor.
„PISA 2025 arată că este urgent să inversăm tendința de scădere a performanțelor elevilor. Cele mai de succes sisteme de educație se concentrează asupra unui număr mai redus de domenii, dar le abordează în profunzime, investesc în profesori, implică părinții și oferă sprijin direcționat elevilor și școlilor care au cea mai mare nevoie de acesta”, a declarat secretarul general al OCDE, Mathias Cormann.
El a atras atenția și asupra modului în care este folosită tehnologia.
„Tehnologia și inteligența artificială pot consolida procesul de învățare și îi pot ajuta pe tineri să se pregătească pentru viitor, dar numai atunci când sunt utilizate în mod intenționat și nu ca substitut pentru atenție, efort și înțelegere”, a adăugat Cormann.
Jaume Llenas: „PISA ne vorbește și despre starea societății”
Jaume Llenas, avocat și analist cultural creștin, implicat în Grupurile Biblice Universitare – GBU (IFES Spania) și în Mișcarea Lausanne din Spania, consideră că raportul depășește sfera strictă a educației.
„Raportul PISA a devenit atât de cunoscut în ultima perioadă deoarece nu ne vorbește doar despre educație, ci și despre starea societății noastre”, a declarat el.
Invitat în podcastul „The Pulse of Life”, realizat de postul creștin spaniol Onda Paz, Llenas a spus că „PISA arată că, în afară de câteva țări asiatice, restul lumii rămâne în urmă”.
„Adevărul este că nu este ușor să rezolvăm o problemă de acest fel. Trebuie să ne întrebăm ce parte din această problemă ni se datorează nouă și ce putem face fiecare dintre noi în această privință, indiferent dacă avem sau nu copii, pentru că este o problemă care afectează societatea în ansamblu”, a subliniat Llenas.

Școala, profesorii și familia
Analistul consideră că unul dintre factorii importanți este modul în care statul organizează educația: cerințele impuse școlilor, profesorilor și elevilor, finanțarea sistemului și salariile cadrelor didactice.
„O a doua chestiune, extrem de complexă, este ceea ce se întâmplă în interiorul școlilor: modul în care sunt pregătiți profesorii și ideologia care stă la baza acestei pregătiri”, a spus el.
Llenas atrage atenția și asupra volumului mare de sarcini administrative pus pe umerii profesorilor.
„Profesorii sunt împovărați cu o cantitate enormă de muncă administrativă. De ce? Ei trebuie să petreacă timp cu elevii lor, nu să se ocupe de documente sau să completeze rapoarte.”
Familia reprezintă, în opinia sa, un alt element esențial.
„Uneori vorbim doar despre timpul pe care elevii îl petrec la calculator, în fața ecranelor, pe telefoane, tablete etc. Dar acesta nu este singurul lucru rău. Adesea, problema constă în valorile pe care le avem ca familie.”
„Munca asiduă nu mai este privită ca o virtute”
Llenas vede o diferență și între atitudinea față de muncă din societățile occidentale și cea din unele țări asiatice care obțin rezultate foarte bune la PISA.
„Diferența dintre noi și societățile asiatice care au rezultate bune este importanța acordată muncii asidue. Acolo, copiilor li se spune că trebuie să muncească din greu; în timp ce aici, se așteaptă de la ei să se distreze. Munca asiduă nu este privită ca o virtute.”
În final, analistul extinde reflecția și asupra comunităților creștine.
„Societatea are nevoie de transformare, familiile au nevoie de transformare, iar noi, creștinii, avem de asemenea nevoie de transformare. Dacă un creștin rămâne neschimbat sau a ajuns mai rău după ani de viață creștină, acest lucru arată că Duhul Sfânt nu lucrează acolo. Asta este ceea ce raportul PISA dezvăluie despre noi ca societate, dar și ca biserică”, a concluzionat Jaume Llenas.
Sursa: Evangelical Focus / OCDE



