
O mulțime de musulmani din Pakistan a dat foc casei și magazinului unui creștin în data de 9 octombrie, după ce acesta a fost acuzat de blasfemie, forțând peste 35 de familii creștine să-și părăsească locuințele de teama unor noi acte de violență, au declarat surse.
Poliția l-a arestat pe Kamran Masih, un bărbat de 40 de ani, tată a trei copii, care conducea o mică farmacie în satul Gharial Kalan, Narang Mandi, districtul Sheikhupura, provincia Punjab, pe 8 octombrie, în jurul orei 21:30, după ce musulmanii din localitate l-au acuzat că a distribuit un videoclip blasfemiator în grupurile de WhatsApp, a declarat o sursă.
„Pe măsură ce s-a răspândit vestea arestării lui Masih, familia sa și alți creștini au început să fugă din sat, temându-se de un atac al mulțimii”, a declarat sursa pentru Christian Daily International-Morning Star News, sub condiția anonimatului.
Zeci de musulmani s-au adunat pe 9 octombrie în fața magazinului lui Masih și a locuinței sale adiacente pentru a protesta, iar unii au dat foc ambelor clădiri, a precizat sursa.
„Din fericire, mulțimea nu a putut provoca daune altor proprietăți ale creștinilor datorită intervenției prompte a poliției”, a spus sursa.
Nu a fost clar încă care prevederi ale legilor pakistaneze privind blasfemia au fost invocate împotriva lui Masih, au declarat o rudă a acestuia și alte surse. Un oficial de la biroul șefului poliției districtului Sheikhupura a declarat că un contingent numeros de polițiști a fost mobilizat în sat pentru a proteja locuitorii creștini și locuințele acestora, adăugând că este în curs o anchetă.
„Nu am voie să ofer mai multe informații din cauza caracterului sensibil al situației”, a declarat oficialul pentru Christian Daily International-Morning Star News. „Cu toate acestea, vă pot asigura că situația este acum sub control, iar legea își va urma cursul împotriva tuturor celor implicați în acte de violență.”
Ejaz Alam Augustine, un membru creștin al Adunării din Punjab, a declarat că el și alți parlamentari creștini au rămas în contact cu poliția și autoritățile districtuale pe tot parcursul zilei pentru a asigura siguranța locuitorilor.
„Intervenția promptă a poliției de a-l reține pe Masih a contribuit la stăpânirea situației; altfel, lucrurile ar fi putut scăpa de sub control”, a declarat Augustine pentru Christian Daily International-Morning Star News. „Oficialii de rang înalt ai poliției m-au asigurat că incidentul va fi investigat pe fond. Poliția a arestat peste 15 protestatari care au dat foc magazinului și casei lui Masih.”
O rudă a lui Masih a descris violența ca fiind fără precedent în sat, unde creștinii și musulmanii au trăit de-a lungul istoriei în pace unul lângă altul.
„Avem relații foarte cordiale cu vecinii noștri musulmani și încă nu pot înțelege cum s-au desfășurat aceste evenimente”, a spus el. „Masih se bucură de o reputație foarte bună în sat și este un om cumpătat. Nu avem nicio idee cum sau de ce a fost acuzat de un act atât de infam.”
Legile pakistaneze privind blasfemia au atras de mult timp critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului și a experților juridici, care avertizează că prevederile sunt susceptibile de a fi folosite abuziv în dispute personale și alte conflicte și au afectat în mod disproporționat minoritățile religioase.
Deși Pakistanul nu a efectuat nicio execuție de stat pentru blasfemie, acuzațiile au declanșat în repetate rânduri violențe colective, execuții extrajudiciare și detenția prelungită a suspecților care așteaptă procesul.
Pe 9 iulie, o manifestație violentă a izbucnit în Karachi, provincia Sindh, după ce persoane neidentificate ar fi trimis prin poștă o pagină profanată din Coran unui comerciant musulman, împreună cu fotografii ale unui bărbat creștin și ale mamei sale. Asif Bastian, un activist din Karachi, a declarat că plicul a fost livrat la magazinul „Waleed General Store” din colonia Qazafi, orașul Baldia. Acesta conținea o pagină arsă din Coran, fotografii ale lui Azeem Javaid, un catolic în vârstă de 40 de ani, și ale mamei sale, precum și o imagine a cărții de identitate a acesteia.
„Pe măsură ce s-a răspândit vestea presupusei profanări, câteva sute de musulmani, inclusiv activiști din partidele religioase, s-au adunat în fața străzii pe care se află locuința lui Javaid și au început să protesteze”, a declarat Bastian pentru Christian Daily International-Morning Star News. „Pe strada respectivă locuiesc aproximativ 10-15 familii creștine, care au fost practic blocate în casele lor.”
Protestatarii au aruncat cu pietre în vehiculele poliției după sosirea ofițerilor, forțând o retragere inițială, a spus Bastian. Guvernul provinciei Sindh a mobilizat ulterior forțele paramilitare Rangers, alături de efective suplimentare de poliție, pentru a restabili ordinea.
Incidentul de la Karachi a avut loc la doar câteva zile după ce peste două duzini de familii creștine și-au părăsit locuințele din provincia Punjab, din cauza temerilor legate de violențe colective, în urma acuzațiilor de blasfemie aduse unui pastor care locuiește în Statele Unite.
Joseph Nayyar, un apărător al drepturilor omului cu sediul în Hafizabad, a declarat că tensiunile s-au intensificat în satul Jhulan din diviziunea Gujranwala pe 3 iulie, după ce anunțurile difuzate prin difuzoarele moscheii l-au acuzat pe pastorul Sajeel Robin, originar din sat și care locuiește acum în Statele Unite, că a postat pe rețelele sociale videoclipuri considerate jignitoare la adresa islamului și a lui Mahomed, profetul islamului.
Poliția de la secția Kot Ladha le-a recomandat ulterior locuitorilor creștini să-și părăsească temporar locuințele, ca măsură de precauție împotriva unor posibile atacuri, a spus Nayyar.
„Majoritatea familiilor creștine au fugit doar cu lucrurile pe care le-au putut lua cu ele”, a spus el.
De asemenea, poliția i-a luat în custodie preventivă pe tatăl pastorului, Robin Masih, și pe unchiul său din partea mamei, Shamaun Masih, în timp ce fratele său, Nabeel Robin, s-a ascuns pentru a evita arestarea, a adăugat Nayyar.
El a recunoscut meritul poliției locale și al unor locuitori musulmani pentru că au contribuit la prevenirea violențelor prin negocieri cu clericii locali.
„Situația s-ar fi putut agrava cu ușurință dacă poliția și comunitatea musulmană locală nu ar fi intervenit”, a spus el. „Aceștia i-au îndemnat pe clericii protestatari să nu-i vizeze pe creștinii nevinovați și i-au asigurat că orice acțiune legală va fi îndreptată doar împotriva celor găsiți responsabili.”
Open Doors, organizația de monitorizare a persecuției religioase, a clasat Pakistanul pe locul opt în Topul Mondial al Persecuției din 2026, care cuprinde 50 de țări în care creștinii se confruntă cu cea mai severă persecuție. Acesta a menționat discriminarea sistemică, violența mulțimii, convertirile forțate, munca forțată și violența bazată pe gen, avertizând că aplicarea slabă a legii și impunitatea generalizată au permis autorilor violențelor anticreștine să scape de răspundere.


