Ziua Ispășirii (Yom Kipur) este considerată cea mai sfântă zi din calendarul iudaic. Această sărbătoare încheie perioada celor zece zile de pocăință care începe cu Rosh Hashanah, Anul Nou evreiesc. În 2026, Yom Kipur începe la apusul soarelui din ziua de duminică, 20 septembrie. Sărbătoarea se încheie după lăsarea serii, luni, 21 septembrie 2026.
Acest fapt este confirmat de instrucțiunile date de Dumnezeu lui Moise:
„În ziua a zecea a acestei a șaptea luni, va fi ziua Ispășirii: atunci să aveți o adunare sfântă, să vă smeriți sufletele și să aduceți Domnului jertfe mistuite de foc. Să nu faceți nicio lucrare în ziua aceea, căci este ziua Ispășirii, când trebuie făcută ispășire pentru voi înaintea Domnului Dumnezeului vostru.” (Leviticul 23:27-28)
Înțelegem acest fapt luând în considerare:
1. Însemnătatea sărbătorii de Yom Kipur
Potrivit tradiției iudaice, în timpul celor zece zile dintre Rosh Hashanah și Ziua Ispășirii, Dumnezeu decide soarta fiecărei persoane. Astfel, El hotărăște cine va trăi și cine va muri în anul care urmează. De aceea, în această perioadă, evreii sunt îndemnați să-și îndrepte greșelile și să ceară iertare pentru păcatele comise în ultimul an.
Pe lângă cercetare și recunoașterea păcatelor, sunt importante mărturisirea lor și rugăciunea pentru pocăință. În același timp, Yom Kipur este marcat printr-un post strict de aproximativ 25 de ore. În această zi, mulți evrei religioși obișnuiesc să se îmbrace în alb, ca simbol al purității. În unele comunități, este purtat și „kittel”, un veșmânt alb asociat cu pocăința, puritatea și conștientizarea propriei mortalități.
În ziua de Yom Kipur, marele preot putea intra în Sfânta Sfintelor din Templul de la Ierusalim. Era singura dată din an când putea face acest lucru, pentru a săvârși ispășirea pentru poporul Israel. În centrul ceremoniei se aflau doi țapi, desemnați prin sorți. Unul era adus ca jertfă.
Asupra celuilalt, numit „țapul pentru Azazel”, erau puse simbolic păcatele poporului. Marele Preot își punea mâinile asupra lui, după care țapul era trimis în pustiu.
Acest gest simboliza îndepărtarea păcatelor poporului. Sângele celuilalt țap, adus ca jertfă de ispășire, era dus de Marele Preot în Locul Preasfânt. Acolo era stropit înaintea și pe capacul ispășirii. Prin această ceremonie complexă, Marele Preot cerea ispășirea și iertarea lui Dumnezeu pentru poporul Israel.
Această slujire ceremonială a continuat până la distrugerea Templului din Ierusalim de către armatele romane. Tradiția sărbătorii Yom Kipur este însă respectată și astăzi. Mai mult decât să cunoaștem ritualurile și practicile evreilor religioși, trebuie să avem în atenție și:
2. Împlinirea sărbătorii de Yom Kipur
Această sărbătoare are o semnificație deosebită și din perspectivă creștină. Ea poate fi înțeleasă în legătură cu jertfa și lucrarea de ispășire înfăptuită de Domnul Isus Hristos. De aceea, ceremoniile, jertfele și actul ispășirii înfăptuit de marele preot prefigurau lucrarea care urma să fie împlinită de Domnul Isus.
Epistola către Evrei spune că Isus Hristos este „Marele nostru Preot”. Spre deosebire de marele preot din Vechiul Legământ, El nu a intrat într-un sanctuar pământesc cu sângele unui animal. Domnul Isus S-a dat pe Sine Însuși ca jertfă și a intrat în sanctuarul ceresc:
„…a intrat o dată pentru totdeauna în Locul Preasfânt… cu însuși sângele Său, după ce a căpătat o răscumpărare veșnică.” (Evrei 9:12)
Și:
„S-a adus pe Sine Însuși jertfă fără prihană lui Dumnezeu…” (Evrei 9:14)
Iar jertfa Sa a fost adusă „o dată pentru totdeauna” (Evrei 9:25, 28).
În vechiul sistem levitic, marele preot intra într-un Loc Preasfânt făcut de mâna omului. El stropea chivotul cu sânge de animal, iar ispășirea trebuia repetată.
Hristos, „Marele Preot” rânduit de Dumnezeu, a intrat însă într-un cort mai bun, în sanctuarul ceresc. El a adus o jertfă mai bună, prin propriul Său sânge. A înfăptuit ispășirea o singură dată și pentru totdeauna, pentru toți cei care cred în El (Evrei 10:12).
Domnul Isus a suportat pedeapsa pentru păcatele lumii întregi, murind pe cruce. Prin sângele Său avem parte de ispășire și suntem considerați „neprihăniți”, adică fără vină. Pentru a avea parte de această binecuvântare, trebuie să ne recunoaștem păcatele. Trebuie să le mărturisim și să le părăsim, crezând deplin în jertfa Domnului Isus.
Știm că:
„…nu cu lucruri pieritoare, cu argint sau cu aur, ați fost răscumpărați din felul deșert de viețuire pe care-l moșteniserăți de la părinții voștri, ci cu sângele scump al lui Hristos, Mielul fără cusur și fără prihană… care prin El sunteți credincioși în Dumnezeu care L-a înviat din morți și I-a dat slavă, pentru ca credința și nădejdea voastră să fie în Dumnezeu.” (1 Pet. 1:18-21)
Dacă încă nu te numeri printre cei care beneficiază de ispășire, îndreptățire și înnoirea vieții, sângele Domnului Isus mai are putere de iertare și astăzi.
Nu pierde ocazia!
În același timp, a doua sărbătoare a toamnei pentru evrei poartă și un mesaj profetic. Ea anticipează evenimente care urmează să se întâmple în viitor.
Pentru a le descoperi, trebuie să fim atenți la:
3. Înștiințarea sărbătorii Yom Kipur
A existat un act ceremonial al ispășirii, împlinit în trecut de marele preot pentru poporul Israel. A urmat actul real al ispășirii, împlinit de Domnul Isus pentru toți cei care cred în El. Va mai fi însă un moment al ispășirii care va avea loc în viitor. De aceea, din perspectivă escatologică viitoristă, Yom Kipur – Ziua Ispășirii – are o legătură strânsă cu evenimentele profetice care încă așteaptă împlinirea.
Biblia nu spune că Yom Kipur va fi data exactă a unui eveniment escatologic. Semnificația acestei sărbători își găsește însă un ecou puternic în ceea ce Israelul va trăi la sfârșitul veacului. Aceasta înseamnă curățirea, restaurarea, reabilitarea și reînvestirea lui de către Dumnezeu.
Sărbătoarea Yom Kipur aduce în atenție curățirea de păcat și împăcarea cu Dumnezeu. Pentru cei din neamul lui Israel care nu L-au acceptat pe Hristos va veni, de asemenea, o zi a pocăinței. Aceasta se va întâmpla la arătarea Domnului Isus.
Despre acest moment, profetul Zaharia anunță:
„Atunci voi turna peste casa lui David și peste locuitorii Ierusalimului un duh de îndurare și de rugăciune, și își vor întoarce privirile spre Mine, pe care L-au străpuns. Îl vor plânge cum plânge cineva pe singurul lui fiu, și-L vor plânge amarnic cum plânge cineva pe un întâi născut. În ziua aceea, va fi jale mare în Ierusalim… În ziua aceea, se va deschide casei lui David și locuitorilor Ierusalimului un izvor pentru păcat și necurăție…” (Zah. 12:10–13:1)
Făcând referire la acest moment, apostolul Pavel a anunțat:
„…atunci tot Israelul va fi mântuit, după cum este scris: «Izbăvitorul va veni din Sion și va îndepărta toate nelegiuirile de la Iacov. Acesta va fi legământul pe care-l voi face cu ei, când le voi șterge păcatele.»” (Rom. 11:26-27)
Având în atenție aceste prorocii, putem spune că Yom Kipur nu ne oferă o dată pentru evenimentele escatologice viitoare. Semnificația sa profetică ne îndreaptă însă atenția spre ziua în care Dumnezeu va aduce Israelul la pocăință. Va fi o vreme a curățirii și a recunoașterii lui Mesia.
Pentru cei din Israel, această vreme a pocăinței va avea loc atunci când Îl vor vedea pe Mesia revenind în slavă. Pentru noi însă, dacă dorim să facem parte din Biserică și, implicit, din Mireasa Domnului Isus, chemarea este pentru astăzi.
Trebuie să ne pocăim și să ne întoarcem la Domnul acum, pentru a fi gata să-L întâmpinăm.
Doamne ajută!
Pastor Dan Boingeanu
