În urma închiderii de către Algeria a aproape tuturor bisericilor evanghelice, în cadrul unor valuri de represiune care au început în 2017, creștinii au fost forțați să se retragă în clandestinitate, într-o situație descrisă cel mai bine drept un exil intern, conform unor surse familiare cu situația de la fața locului.
În această țară cu o populație musulmană de 99%, creștinii se adună discret în case, garaje sau sub măslini, ceea ce îi izolează pe mulți dintre ei, care sunt privați de îndrumare spirituală regulată.
Unii apelează la internet și la rețelele sociale, unde ereziile proliferează, favorizând astfel disensiuni interne, răspândirea învățăturilor false și apariția conflictelor.
În ciuda acestor provocări, unii creștini își exprimă recunoștința față de Dumnezeu, considerând această perioadă ca o purificare spirituală menită să construiască biserici mai puternice și mai mature.
„Credincioșii mențin legături frățești în cadrul unor mici grupuri familiale”, a declarat un lider al comunității creștine. „Sărbătorim Cina Domnului și botezurile în privat și dedicăm resurse semnificative ajutorului caritabil, în conformitate cu poruncile biblice.”
Un lider bisericesc continuă să slujească vizitând familii din diverse sate pentru a oferi sprijin moral și duhovnicesc. La fel ca toți pastorii menționați în acest articol, numele său nu poate fi publicat din motive de siguranță.
„Situația este, fără îndoială, dificilă, deoarece suntem privați de posibilitatea de a ne întâlni în legalitate”, a spus el. „Dar lucrarea lui Dumnezeu nu trebuie să se oprească. Avem o nevoie disperată de Biblii și cărți creștine, deoarece vameșii le confiscă sistematic chiar și atunci când oamenii le aduc ca obiecte personale la întoarcerea în țară.”
Pe lângă blocarea importurilor de cărți, perchezițiile poliției și confiscarea echipamentelor, creștinii au fost din ce în ce mai excluși de la închinarea publică regulată, deoarece autoritățile au lăsat efectiv grupul-umbrelă evanghelic, Biserica Protestantă din Algeria (EPA), fără statut juridic.
Când EPA a depus din nou cereri pentru obținerea statutului juridic în august 2014 și iulie 2015, în urma punerii în aplicare a Legii nr. 12-06 din 2012 privind asociațiile, autoritățile au reținut formularele obligatorii de înregistrare, lăsând organizația-umbrelă într-un vid juridic care a servit drept pretext pentru închiderea forțată a majorității bisericilor afiliate între 2017 și 2019.
Deoarece Legea 12-06 blochează înregistrarea oficială a EPA, forțele de securitate au sigilat 46 dintre cele 47 de biserici afiliate grupului, lăsând operațional doar sediul central al bisericii din Alger, datorită prezenței acolo a unor străini și diplomați.
În ciuda obstacolelor, președintele EPA, Salah Chalah, a rămas în Algeria pentru a reprezenta mișcarea. Într-un interviu recent acordat canalului SAT-7, el a descris comunitatea evanghelică ca fiind mică și fragilă, dar care rămâne credincioasă în fața încercărilor.
„Când un membru suferă, întregul trup suferă”, a spus el. „Continuăm să căutăm coexistența pașnică, toleranța și libertatea de a ne sluji comunitățile cu toată sinceritatea.”
Începutul mandatului prezidențial al lui Abdelmadjid Tebboune, în decembrie 2019, a marcat o ruptură cu era administrației lui Abdelaziz Bouteflika, care menținuse un anumit grad de flexibilitate practică în ciuda intimidărilor islamiste.
Dând dovadă de o indiferență sfidătoare față de comunitatea internațională, administrația Tebboune se bazează pe statutul islamului ca religie de stat pentru a le refuza convertiților de la islam orice drept la viața publică.
În plus, prezența evanghelică puternică în regiunea Kabylia determină serviciile de securitate să asocieze activitatea creștină cu Mișcarea pentru Autodeterminarea Kabyliei (MAK), clasificată drept organizație teroristă începând cu 2021.
Această politizare determină regimul să reinterpreteze libertatea religioasă și de conștiință ca pe o presupusă amenințare la adresa securității naționale.
O astfel de politică a dus la un val de atacuri judiciare și obstacole materiale, instanțele pronunțând împotriva creștinilor un total de 58 până la 64 de condamnări penale începând din 2018.
Vicepreședintele EPA, Youcef Ourahmane, a fost condamnat în apel, în mai 2024, la un an de închisoare doar pentru că a organizat o tabără pentru închinare; inițial, fusese condamnat la doi ani de închisoare și la o amendă.
Hamid Soudad, în vârstă de 45 de ani, a fost încarcerat din ianuarie 2021 până în iulie 2023, ca parte a unei pedepse de cinci ani pentru „insultarea islamului” legată de o caricatură publicată pe Facebook, înainte de a primi o grațiere prezidențială.
În plus, Slimane Bouhafs, convertit de la islam și apărător al drepturilor omului, repatriat forțat din Tunisia în ciuda statutului său de refugiat acordat de ONU, a fost torturat și încarcerat din septembrie 2021 până în septembrie 2024; el rămâne lipsit de drepturile civile și de pensie chiar și după eliberare.
Un alt creștin, al cărui nume nu este dezvăluit din motive de securitate, așteaptă o hotărâre a Curții Supreme după ce a fost condamnat la două luni de închisoare și la o amendă pentru că a împărtășit cursuri biblice online.
Presiunea juridică provine adesea din Ordonanța 06-03, un act normativ din 2006 menit să limiteze creșterea creștinismului și convertirea cetățenilor algerieni.
Aceasta restricționează libertatea religioasă prin restricții impuse cultului prin aplicarea unor concepte vagi de „ordine publică” (articolul 2), impunând ca slujbele să se desfășoare exclusiv în clădiri aprobate de o comisie care practic nu s-a întrunit niciodată, creând astfel un impas administrativ (articolul 5) și pedepsind orice act care ar putea „zdruncina credința unui musulman” cu închisoare de la doi la cinci ani – incriminând, de fapt, acte simple precum deținerea de Biblii sau discuțiile pe teme de credință private (articolul 11).
Numărul creștinilor din Algeria este estimat la aproximativ 150.000 de persoane, reprezentând 0,3% din populația totală de 48 de milioane, potrivit organizației creștine de sprijin al creștinilor persecutați Open Doors.
Există 8.000 de catolici, în timp ce metodiștii, anglicanii și menoniții sunt în mare parte străini, inclusiv diplomați.
Printre alte biserici independente de EPA care au fost închise se numără o biserică istorică a North Africa Mission (NAM) din Ouadhia, cea mai veche din regiune, fondată în 1956 de misionarul NAM Charles Marsh, și o biserică din Ouacif. Ambele aveau adunări de peste 200 de membri.
În acest context, evanghelicii au considerat că vizita Papei Leo al XIV-lea în Algeria, din luna aprilie, a fost una de fațadă, fără a aduce o ușurare concretă creștinilor locali.
În ciuda mediatizării ample și a faptului că guvernul algerian a cheltuit resurse semnificative pentru a asigura o primire impecabilă, vizita papei a lăsat un gust amar creștinilor algerieni persecutați.
Președintele EPA, pastorul Chalah, s-a numărat printre oaspeții unei întâlniri cu papa în Catedrala Notre-Dame d’Afrique, dar privarea protestanților de lăcașurile lor de cult a fost în mare parte trecută cu vederea.
Fără nicio mențiune privind restricțiile religioase și fără nicio propunere de soluție, vizita oficială a părut, în cele din urmă, să acorde prioritate apropierii de autoritățile musulmane în detrimentul creștinilor din țară.
EPA continuă să solicite Ministerului de Interne reînnoirea înregistrării sale oficiale ca asociație și redeschiderea lăcașurilor sale de cult.
Algeria s-a clasat pe locul 20 în Topul Mondial al Persecuției 2026 întocmit de Open Doors, care cuprinde cele 50 de țări în care este cel mai dificil să fii creștin.
Sursa | Evangelical Focus
