Dacă în ultima vreme auzim tot mai des despre războaie, calamități naturale, pandemii, crize politice și economice, în același timp este surprinzător să auzim și despre Biserica persecutată. Iar persecuția Bisericii lui Hristos și martirajul creștinilor reprezintă una dintre cele mai dureroase realități ale creștinismului contemporan.
În timp ce în unele țări creștinii se bucură de libertate religioasă, în alte părți ale lumii mărturisirea credinței în Isus Hristos poate însemna pierderea libertății, a casei, a familiei și chiar a vieții.
Raportul World Watch List 2026 al organizației Open Doors, care analizează perioada 1 octombrie 2024 – 30 septembrie 2025, prezintă o realitate cutremurătoare. Peste 388 de milioane de creștini trăiesc în țări în care se confruntă cu un nivel ridicat, foarte ridicat sau extrem de persecuție și discriminare.
Dintre aceștia, 4.849 au fost uciși pentru credința lor. Alți 224.129 de creștini au fost forțați să-și părăsească locuințele, să se ascundă sau să-și părăsească țara. În aceeași perioadă, 4.712 creștini au fost reținuți fără proces, arestați, condamnați sau închiși. Alți 3.302 au fost răpiți. Din cei 4.849 de creștini uciși în perioada analizată, 3.490 au fost din Nigeria. Aici, comunitățile creștine sunt atacate de grupări extremiste, inclusiv Boko Haram, ISWAP și alte grupări jihadiste. Sunt raportate incendieri de biserici, răpiri, ucideri și strămutări ale populației creștine.
Pe lângă credincioșii din Nigeria, un preț mare al restricțiilor și persecuțiilor îl plătesc și creștinii din Coreea de Nord, Somalia, Yemen, Sudan, Eritreea, Siria, Pakistan, Libia și Iran. Acestea sunt primele zece țări din World Watch List 2026 în care persecuția creștinilor se află la cele mai ridicate cote.
Cunoscând această realitate, se ridică întrebarea: ce ar trebui să facă cei credincioși din țările unde încă mai este o vreme de libertate? Cu siguranță, datoria noastră este, cu prioritate, să ne unim în rugăciune.
În acest sens, apreciez inițiativa site-ului „ȘtiriCreștine.ro” de mobilizare la 30 de zile de rugăciune pentru Biserica persecutată. Pe lângă rugăciune însă, ar trebui să folosim orice ocazie de a mijloci pe lângă cei în drept pentru a susține libertatea celor persecutați. Și apoi, să oferim orice ajutor posibil pentru a le împlini nevoile de fiecare zi.
În același timp, trebuie să ne pregătim, fiind gata să plătim același preț și să rămânem credincioși lui Dumnezeu, chiar dacă persecuția ar ajunge și în zona noastră. De aceea, pentru cei încercați, care plătesc un mare preț pentru credința lor în Domnul Isus, aduc în atenție un mesaj adresat Bisericii persecutate.
Acest mesaj a fost adresat chiar de Domnul Isus Bisericii din Smirna, care a suferit mari persecuții în timpul cezarilor romani, și conține:
1. O mare înștiințare
Când Domnul Isus i-a trimis o scrisoare acestei biserici prin apostolul Ioan, exilat pe insula Patmos, după ce S-a prezentat, i-a spus:
„Știu necazul tău şi sărăcia ta (dar ești bogat) şi batjocurile din partea celor ce zic că sunt iudei, şi nu sunt, ci sunt o sinagogă a Satanei.” (Apocalipsa 2:9)
Câtă mângâiere conține această înștiințare!
Să știi că cineva cunoaște necazurile prin care treci, iar Acesta este Cel ce are toată puterea în cer și pe pământ! De fapt, Domnul Isus chiar a anticipat aceste necazuri, spunând:
„În lume veți avea necazuri; dar îndrăzniți, Eu am biruit lumea.” (Ioan 16:33)
Sau:
„Aduceți-vă aminte de vorba pe care v-am spus-o: «Robul nu este mai mare decât stăpânul său.» Dacă M-au prigonit pe Mine, și pe voi vă vor prigoni…” (Ioan 15:20)
Numai că, pe lângă această mare înștiințare, pentru cei persecutați, Domnul Isus a rostit și:
2. O mare încurajare
Spunând:
„Nu te teme nicidecum de ce ai să suferi. Iată că diavolul are să arunce în temniță pe unii din voi, ca să vă încerce. Şi veți avea un necaz de zece zile.” (Apocalipsa 2:10)
Această încurajare vine din partea Celui care a trecut prin aceleași încercări și a plătit cu prețul vieții pentru răutatea oamenilor. Dar El L-a învins pe diavol și a ieșit biruitor asupra morții. Biruința Lui este o dovadă și a biruinței noastre, confirmată de declarația apostolului Pavel, care a spus:
„Cine ne va despărți pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau strâmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia? După cum este scris: «Din pricina Ta suntem dați morții toată ziua; suntem socotiți ca niște oi de tăiat.»
Totuși, în toate aceste lucruri, noi suntem mai mult decât biruitori, prin Acela care ne-a iubit. Căci sunt bine încredințat că nici moartea, nici viața, nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici înălțimea, nici adâncimea, nicio altă făptură nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu care este în Isus Hristos, Domnul nostru.” (Romani 8:35-39)
Având această nădejde, trebuie să fim conștienți că și în mijlocul prigonirilor avem datoria să împlinim:
3. O mare încredințare
În acest sens, Domnul Isus a poruncit îngerului Bisericii din Smirna:
„Fii credincios până la moarte, şi-ți voi da cununa vieții.” (Apocalipsa 2:10)
Această poruncă evidențiază responsabilitatea supremă a celor ce-L urmează pe Domnul. Trebuie să rămână credincioși până la moarte. Și ar trebui să mărturisească în orice loc, în orice vreme, indiferent de ceea ce li se întâmplă:
„Noi însă nu suntem din aceia care dau înapoi ca să se piardă, ci din aceia care au credință pentru mântuirea sufletului.” (Evrei 10:39)
Însă, pentru cei prigoniți, Domnul Isus Își încheie mesajul adăugând detalii și despre:
4. O mare încununare
Dacă în timpul prigonirilor vedem deseori doar lacrimi, durere, moarte și servicii de înmormântare, Domnul Isus ne arată o altă perspectivă. Pe cei credincioși care au plătit cu prețul vieții pentru faptul că au rămas neclintiți îi așteaptă încununarea.
El spune:
„Fii credincios până la moarte, şi-ți voi da cununa vieții.” Cine are urechi să asculte ce zice bisericilor Duhul: „Cel ce va birui nicidecum nu va fi vătămat de a doua moarte.” (Apocalipsa 2:10-11)
Ce perspectivă măreață!
A doua moarte nu va mai avea nicio putere asupra celor credincioși, ci ei vor trăi veșnic și vor domni împreună cu Domnul. De aceea, în atenția noastră nu trebuie să rămână serviciul de înmormântare, ci momentul glorios al încoronării.
Având această nădejde, apostolul Pavel a spus:
„M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credința. De acum mă așteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da în «ziua aceea» Domnul, Judecătorul cel drept. Şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.” (2 Timotei 4:7-8)
De aceea, dacă te numeri printre cei prigoniți pentru credință, ia aminte la mesajul transmis de Domnul Isus celor greu încercați. Împlinește tot ceea ce El îți spune și pregătește-te pentru încoronare!
Doamne ajută!
Pastor Dan Boingeanu
