Brazilia, Israel și Statele Unite se pregătesc să meargă la urne în decurs de câteva zile. Rezultatele acestor alegeri nu vor decide doar componența guvernelor și majoritățile parlamentare, ci ar putea modifica echilibrele regionale, alianțele internaționale și direcția politică a următorilor ani.
Sfârșitul anului 2026 ar putea deveni unul dintre acele momente în care mai multe alegeri naționale, desfășurate la mii de kilometri distanță unele de altele, ajung să modifice aceeași configurație geopolitică. Într-un interval de doar câteva zile, cetățenii din Brazilia, Israel și Statele Unite vor merge la vot: Brazilia va avea cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale pe 25 octombrie, Lula și Flavio Bolsonaro sunt la egalitate în sondaje, Israelul va alege noul Knesset marți, pe 27 octombrie, iar Statele Unite vor reînnoi întreaga Cameră a Reprezentanților și o treime din Senat pe 3 noiembrie.
Nu sunt trei alegeri identice și nici nu au aceleași cauze. De asemenea, nu se poate anticipa cu certitudine rezultatul lor. Însă toate trei au loc într-un context marcat de războaie, tensiuni comerciale, inflație persistentă, dobânzi ridicate, slăbirea multilateralismului și o confruntare tot mai intensă între proiecte politice de orientări diferite.
De aceea, merită analizate împreună: nu pentru a ghici câștigătorii, ci pentru a înțelege ce echilibre sunt în joc.
Brazilia: mult mai mult decât niște alegeri latino-americane
Pentru America de Sud, Brazilia reprezintă probabil scrutinul cu cel mai mare impact. Este cea mai mare economie și cea mai populată țară din America Latină, membră BRICS și un actor capabil să dialogheze simultan cu Statele Unite, China, Europa și Sudul Global.
Competiția electorală este extrem de strânsă. Luiz Inácio Lula da Silva încearcă să rămână la putere, în timp ce senatorul Flávio Bolsonaro reprezintă principala provocare venită din partea dreptei. Sondajele arată că pentru turul al doilea, avantajul unuia sau al celuilalt se situează în marja de eroare. Cu alte cuvinte, cu doar câteva zile înainte de vot, rezultatul rămâne incert.
Importanța regională este evidentă. În ultimii ani, America Latină a cunoscut o succesiune de victorii ale forțelor de dreapta și centru-dreapta în mai multe țări. O victorie a lui Bolsonaro ar consolida această tendință și ar facilita o convergență politică mai puternică între mai multe guverne din regiune.
În schimb, menținerea lui Lula la putere ar însemna continuarea guvernării de stânga în cea mai importantă putere sud-americană și, implicit, păstrarea unei contraponderi politice într-o regiune care s-a deplasat spre dreapta.
Acest lucru nu înseamnă că America Latină va fi împărțită automat în două blocuri. Electoratele din regiune sancționează adesea guvernele aflate la putere din cauza situației economice, a insecurității și a calității guvernării, fără a urma întotdeauna orientări ideologice permanente.
Totuși, Brazilia are o influență pe care nicio altă țară latino-americană nu o poate înlocui. Ceea ce se va întâmpla acolo va influența Mercosur, BRICS, relațiile cu Washingtonul și Beijingul, agenda de mediu și echilibrul diplomatic regional.
Statele Unite: Trump nu se află pe buletinul de vot, dar puterea sa este în joc
Pe 3 noiembrie, americanii vor participa la alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial (midterm elections). Vor fi reînnoite toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanților și aproximativ o treime din Senat.
Donald Trump nu va candida, însă, din punct de vedere politic, scrutinul va reprezenta și o evaluare a primilor doi ani ai actualului său mandat.
Contextul economic este complicat. Rezerva Federală a majorat din nou, în septembrie, rata dobânzii de referință, aducând-o în intervalul 3,75%–4%, pe fondul unei inflații care continuă să reprezinte o problemă.
Randamentele obligațiunilor de stat americane cu scadența la zece ani au depășit recent 5%, ceea ce a dus la scumpirea creditării și reflectă un mediu financiar dificil.
La acestea se adaugă consecințele economice și politice ale conflictelor internaționale, precum și dezbaterile privind tarifele vamale, deficitul bugetar, datoria publică și rolul global al dolarului.
Trump se confruntă, de asemenea, cu o deteriorare semnificativă a imaginii sale publice. Un sondaj Reuters/Ipsos din septembrie indica o rată de aprobare de 32%, deși președintele continuă să beneficieze de un sprijin considerabil în rândul electoratului republican.
Sondajele privind alegerile legislative indică în prezent un avantaj al democraților la nivelul votului național. Totuși, aceste procente nu pot fi transformate automat în mandate: alegerile pentru Camera Reprezentanților se decid în fiecare circumscripție electorală, iar cele pentru Senat, în fiecare stat.
Alegerile vor determina, înainte de toate, câtă libertate de acțiune politică va avea Casa Albă în următorii doi ani.
Dacă republicanii își păstrează controlul asupra Congresului, Trump va beneficia de condiții instituționale mai favorabile pentru continuarea agendei sale.
Dacă democrații câștigă majoritatea în una sau în ambele camere, vor crește controlul legislativ, numărul investigațiilor și capacitatea de a bloca sau negocia anumite componente ale agendei prezidențiale.
În această ecuație apare și un actor nou: puterea tehnologică.
Marile companii și liderii din Silicon Valley au în prezent o relație mult mai strânsă cu Washingtonul decât în alte perioade, deși ar fi greșit să afirmăm că întregul sector tehnologic îl susține politic pe Trump.
Ceea ce contează este concentrarea puterii economice, a inteligenței artificiale, a platformelor digitale și a rețelelor de comunicare în mâinile unui număr restrâns de companii.
Într-o campanie electorală în care informația circulă cu o viteză fără precedent, această putere privată a devenit, la rândul ei, o variabilă politică.
Israel: alegeri cu consecințe mult dincolo de granițele țării
Marți 27 octombrie, Israelul va alege un nou Knesset, după ani marcați de războiul din Gaza, confruntări regionale și o dezbatere internă profundă privind securitatea, instituțiile și viitorul politic al țării.
Benjamin Netanyahu încearcă să rămână la putere și să consolideze forțele de dreapta, în timp ce opoziția caută să construiască o alternativă.
Sondajele recente indică o competiție strânsă și, mai ales, dificultatea oricăruia dintre blocurile politice de a-și asigura dinainte o majoritate parlamentară.
În sistemul politic israelian, nu este suficient ca un partid să obțină cele mai multe voturi. Decisivă este capacitatea de a forma o coaliție de cel puțin 61 de deputați.
Consecințele depășesc cu mult politica internă.
Menținerea la putere a blocului condus de Netanyahu ar însemna, cel mai probabil, continuitate în principalele direcții ale politicii de securitate și ale politicii externe ale guvernului său, deși componența coaliției i-ar putea influența deciziile.
O majoritate alternativă ar putea schimba prioritățile și metodele de acțiune, dar acest lucru nu ar însemna automat o transformare completă a politicii de securitate a Israelului.
Deciziile electorale ale Israelului vor avea repercusiuni asupra Gazei, Iranului, Libanului, relațiilor cu statele arabe și, inevitabil, asupra Statelor Unite.
De aceea, aceste alegeri reprezintă și ele o piesă importantă a configurației geopolitice internaționale.
Trei scrutine și aceeași întrebare
Între 25 octombrie și 3 noiembrie, trei dintre țările cu cea mai mare capacitate de influență în regiunile lor vor lua decizii politice de o importanță majoră.
Brazilia poate modifica echilibrul ideologic și diplomatic al Americii Latine.
Israelul va decide raportul de forțe politice într-o țară aflată în centrul unuia dintre cele mai sensibile conflicte de pe planetă.
Iar Statele Unite vor stabili câtă putere legislativă va păstra Trump pentru a-și pune în aplicare agenda internă și externă.
Nu ar fi corect să transformăm aceste alegeri într-o confruntare între bine și rău, există nuanțe la fiecare, și nici să presupunem că un anumit rezultat va rezolva problemele fiecărei societăți.
La fel de nejustificat ar fi să prezentăm sondajele drept predicții certe. Ele reprezintă doar fotografii ale unui anumit moment, iar toate cele trei competiții electorale păstrează un grad important de incertitudine.
Există însă un lucru care poate fi afirmat: rareori trei procese electorale desfășurate într-un interval atât de scurt au concentrat simultan atât de multe consecințe potențiale asupra Americii Latine, Orientului Mijlociu și celei mai importante puteri mondiale.
Sursa | El Heraldo
