De obicei, vocile din capul nostru nu sunt un lucru bun, dar am descoperit două care sunt de încredere. Cele două „voci” pe care ar trebui să le ascultăm în mod echilibrat, în ceea ce privește planificarea și strategia – sunt chibzuința și smerenia.
Chibzuința
Ideea principală este: să nu fiți impulsivi și superficiali în planificarea și urmărirea viziunii dumneavoastre. Mai degrabă fiți chibzuiți și înțelegători. Vedem acest lucru ilustrat în viața lui Isus Hristos. La începutul slujirii Sale, Isus a folosit expresia „calculați costul”, în timp ce îi învăța și îi pregătea pe ucenici:
„Căci cine dintre voi, dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întâi să-şi facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să-l sfârşească? Pentru ca nu cumva, după ce i-a pus temelia, să nu-l poată sfârşi, şi toţi cei ce-l vor vedea să înceapă să râdă de el” (Luca 14:28,29).
Adresându-se micilor fermieri, Isus a folosit ilustrația construirii unui turn – probabil adăugarea unei anexe la o structură deja existentă. El îi avertiza că, înainte de a face un salt strategic major și de a aloca resurse considerabile, trebuie să evalueze costurile – toate costurile implicate, nu doar cele inițiale. Managerii și directorii executivi se confruntă adesea cu această idee.
David Brooks a scris: „Oamenii sunt niște mașini cu încredere excesivă”, citând un studiu în care 99% dintre profesioniștii din domeniul afacerilor și-au supraestimat succesul.
Se spune că mulți oameni de afaceri și profesioniști sunt sprinteri excelenți, dar maratonisti groaznici. Ni se dă startul și alergăm frenetic, încercând să profităm de fiecare oportunitate: un nou domeniu de pe piață pe care să îl abordăm; o angajare aparent perfectă; o posibilitate de achiziție. Apoi ne dăm seama că facem o schimbare strategică mult mai riscantă decât ne așteptam. Suntem entuziaști în ceea ce privește viziunea, dar ne epuizăm după 100 de metri.
Ar trebui să ne adresăm întrebări precum: Care sunt resursele de care voi avea nevoie pentru a duce la bun sfârșit această inițiativă? Cu ce obstacole m-aș putea confrunta? Când voi privi înapoi, voi considera că această decizie a fost una impulsivă? Este cineva care ar putea vedea lucrurile dintr-un punct de vedere diferit și aș putea învăța ceva din discuțiile cu acea persoană? Rezultatele importante necesită eforturi considerabile. Trebuie să investim timp pentru a lua decizii înțelepte:
„Planurile omului harnic nu duc decât la belşug, dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă” (Proverbe 21:5).
Smerenia
Toată această discuție despre exhaustivitate și previziune are și o contragreutate: să nu fiți aroganți și îngâmfați în privința planurilor elaborate de dumneavoastră. Fiți, în schimb, smeriți și plini de respect. La fel cum Isus i-a îndemnat pe ascultătorii Săi să își „calculeze costul” înainte de a finaliza planurile, și noi ar trebui să ne amintim că nici măcar planurile finalizate nu sunt niciodată bătute în cuie.
Vedem acest lucru foarte clar ilustrat în cartea lui Iacov din Noul Testament, ale cărei învățături sunt atât de concrete și de actuale. Spre sfârșitul cărții, un paragraf ne oferă contrapunctul corespunzător mesajului lui Isus în ceea ce privește „calculul costului”:
„Ascultaţi, acum, voi care ziceţi: „Astăzi sau mâine ne vom duce în cutare cetate, vom sta acolo un an, vom face negustorie şi vom câştiga”şi nu ştiţi ce va aduce ziua de mâine! Căci ce este viaţa voastră? Nu sunteţi decât un abur, care se arată puţintel şi apoi piere. Voi, dimpotrivă, ar trebui să ziceţi: „Dacă va vrea Domnul, vom trăi şi vom face cutare sau cutare lucru.” Pe când acum vă făliţi cu lăudăroşiile voastre! Orice laudă de felul acesta este rea.” (Iacov 4:13-16).
Tot ceea ce facem ar trebui să se desfășoare sub deviza „dacă este voia Domnului”. Acest „dacă este voia Domnului” nu trebuie spus de formă ci noi trebuie să rostim din inimă „Dumnezeu este bun, și fie că alege să-mi sprijine cauza, fie că alege să mi-o împiedice, El rămâne tot bun”. Smerenia fără chibzuință creează lideri care iau decizii sub influența nesănătoasă a emoțiilor și lideri care nu duc lucrurile la bun sfârșit. Chibzuința fără smerenie produce lideri care nu pot face față eșecului și nu au empatie. Noi avem nevoie de ambele- de chibuință și de smerenie.
Întrebări pentru Discuție
- Ați avut vreodată o idee impulsivă și ați acționat în consecință, iar mai târziu ați regretat ce ați făcut? Cum a fost acea situație – și care au fost consecințele cu care v-ați confruntat?
- Gândiți-vă la un moment în care, în loc să acționați pripit, ați ales să fiți chibzuiți, „calculând costurile”, așa cum ne-a învățat Isus. Comparați rezultatul acelei situații cu acțiunea impulsivă pe care ați descris-o la prima întrebare.
- Ni se sugerează să echilibrăm chibzuința cu smerenia. După înțelegerea dumneavoastră, cum credeți că trebuie făcut acest lucru?
- Ce înseamnă să luați decizii și să întreprindeți acțiuni strategice ținând cont de faptul că voia lui Dumnezeu ar putea fi diferită de ceea ce ne dorim noi să se întâmple? Explicați cum credeți că smerenia și chibzuința colaborează în acest context.
NOTĂ: Pentru o aprofundare a subiectului puteți lua în considerare următoarele pasaje biblice: Proverbe 20:21, 28:22; Romani 2:6-8; 1 Corinteni 4:1-2; Evrei 13:17; 1 Petru 4:10
Provocarea săptămânii
Vă aflați în prezent în fața unui pas important sau a unei strategii care necesită chibzuință, fiind conștient că acționarea în grabă s-ar putea dovedi foarte costisitoare? În această săptămână, luați în considerare modul în care aceste două „voci” – chibzuința și smerenia – ar putea fi instrumente utile pentru a vă ghida către decizia corectă.
S-a remarcat că atât chibzuința, cât și smerenia pot implica disponibilitatea de a te consulta cu alții și de a le asculta perspectivele, care ar putea fi foarte diferite de ale dumneavoastră. Invitați un prieten de încredere, un consilier, un mentor sau grupul mic din care faceți parte să vă ofere feedback cu privire la problema cu care vă confruntați.
Secretariat BCER
CBMC INTERNATIONAL
MANA DE LUNI
27 Iulie 2026
