Invitați care au luat cuvântul la un forum recent organizat în S.U.A. la Washington, dedicat analizei religiei și ideologiei în Coreea de Nord, au susținut că familia Kim, aflată la putere în țară de 78 de ani, a preluat elemente din cultura creștină istorică a Phenianului și le-a transformat într-un sistem politic centrat pe loialitatea față de regim.
Discuția, relatată de Christian Daily Korea și disponibilă pe YouTube, a avut loc pe 27 aprilie la Brookings Institution sub tema „Putere, religie și ideologie în Coreea de Nord”. Printre participanți s-au numărat Jonathan Cheng, șeful biroului din China al Wall Street Journal, și Jung Pak, membru asociat distins al Centrului pentru Securitate, Diplomație și Strategie de la Vrije Universiteit Brussel.
Potrivit lui Cheng, a cărui ultimă carte, „Korean Messiah: Kim Ir Sen and the Christian Roots of North Korea’s Personality Cult” (Mesia corean: Kim Ir Sen si rădăcinile creștine al cultului personalității din Coreea de Nord), a fost publicată la începutul acestei luni, conducerea Coreei de Nord a făcut mai mult decât să suprime creștinismul după divizarea țării și ascensiunea statului comunist. El a susținut că anumite aspecte ale culturii religioase creștine din Phenian au fost adaptate pentru a consolida cultul personalității în jurul fondatorului Kim Ir Sen și al succesorilor săi.
Phenian-ul era cunoscut odată drept „Ierusalimul Orientului” datorită populației sale numeroase de creștini și rolului său în mișcarea de renaștere coreeană din 1907. Cheng a spus despre Kim Ir Sen că a crescut în acel mediu și a fost expus creștinismului încă de la o vârstă fragedă.
„Kim Ir Sen a crescut în cadrul culturii creștine din Pyongyang”, a spus Cheng în timpul forumului, potrivit Christian Daily Korea. El a menționat că, potrivit relatărilor, Kim ar fi participat la adunările bisericești, inclusiv la școala duminicală și la programele corale, în timpul tinereții sale.
Cheng a susținut că regimul a preluat ulterior unele dintre structurile și dinamica emoțională ale religiei, interzicând în același timp practicile religioase independente.
„El a deturnat pasiunea pură pe care credincioșii o aveau pentru Dumnezeu și a conceput un sistem religios fals care i-a determinat pe oameni să-l venereze ca pe un «zeu în viață»”, a spus Cheng.
Coreea de Nord garantează oficial libertatea religioasă în constituția sa, dar organizațiile internaționale pentru drepturile omului și grupurile de advocacy creștine acuză de mult timp guvernul că restricționează sever activitatea religioasă în afara instituțiilor controlate de stat. Mai multe grupuri de monitorizare clasează în mod constant Coreea de Nord printre cele mai restrictive țări din lume pentru creștini, iar în Topul Mondial al Persecuției, întocmit de organizația Open Doors a fost timp de 20 de ani consecutiv pe primul loc în lume la persecuția împotriva creștinilor.
Pak a spus că regimul folosește suferința și greutățile pentru a consolida loialitatea politică și controlul ideologic. Referindu-se la foametea din anii 1990, cunoscută sub numele de „Marșul Greu”, ea a spus că guvernul a prezentat greutățile naționale printr-o narațiune centrată pe devotamentul față de conducerea aflată la putere.
„Coreea de Nord transformă chiar și cele mai grave dezastre, precum «Marșul Greu», într-o narațiune religioasă a mântuirii, susținând că ‘numai Liderul Suprem poate călăuzi oamenii spre paradis’ ”, a spus Pak.
Ea a susținut, de asemenea, că regimul redirecționează vina pentru dificultățile economice de la eșecurile conducerii către cetățeni înșiși.
„Regimul îi face pe locuitori să se învinovățească pe ei înșiși, atribuind cauza foametei nu incompetenței conducerii, ci lipsei de loialitate a fiecărui individ”, a spus Pak. „Acesta injectează mesajul fals că doar Kim Jong Un este singurul salvator.”
Participanții la forum au discutat, de asemenea, motivele pentru care guvernul nord-coreean consideră religia o amenințare la adresa autorității statului.
Pak a afirmat că credința religioasă creează forme de loialitate și comunitate care există în afara controlului guvernului. Recunoașterea unei autorități spirituale superioare, a susținut ea, contestă în mod direct autoritatea absolută revendicată de familia conducătoare.
„Religia permite oamenilor să-și împărtășească sentimentele fără controlul statului și recunoaște autoritatea unui Dumnezeu absolut, superior Liderului Suprem”, a spus ea.
Pak a solicitat, de asemenea, ca problemele legate de drepturile omului să joace un rol mai central în angajamentul internațional cu Coreea de Nord.
„Trebuie să readucem drepturile omului – călcâiul lui Ahile al regimului lui Kim Jong Un – ca punct central pe agenda politicii privind Coreea de Nord”, a spus ea.
Sursa | Christian Daily International
