
Persecuția creștinilor s-a agravat la nivel mondial în 2026, comparativ cu 2025. Este concluzia editorilor anuarelor „Libertatea religioasă 2026” și „Persecuția și discriminarea creștinilor 2026”, prezentate la Berlin.
La întrebarea dacă situația credincioșilor s-a îmbunătățit, editorii au răspuns cu un „nu” categoric. Comparativ cu anii precedenți, situația libertății religioase fie s-a înrăutățit, fie a rămas gravă.
Editorii au semnalat o deteriorare accentuată în Iran, Pakistan, Egipt, China și Cuba. Ei au atras atenția asupra exploatării tot mai frecvente a identității religioase în scopuri populiste și asupra folosirii credinței ca armă ideologică. Au semnalat și că Rusia invocă argumente religioase pentru a-și justifica războiul împotriva Ucrainei.
Persecuția religioasă se extinde, iar voința politică de a o combate slăbește: „Libertatea religioasă se confruntă cu o dublă amenințare la nivel mondial. Ea vine din partea celor care o calcă în picioare și a celor care încearcă să o marginalizeze în politica internațională”, a declarat Thomas Paul Schirrmacher. El este președintele Institutului Internațional pentru Libertate Religioasă (IIRF) și al Societății Internaționale pentru Drepturile Omului.
Potrivit lui Schirrmacher, chiar și experții țin cu greu pasul cu ritmul în care se intensifică persecuția. „Relatările cutremurătoare despre persecuția religioasă nu contenesc”, a spus el. „În Africa, de exemplu, extremiștii islamiști ucid creștini, musulmani moderați și adepți ai religiilor tradiționale în tot mai multe regiuni.”
Schirrmacher a semnalat și o a doua tendință periculoasă. În paralel cu restrângerea directă a libertății religioase, slăbește voința politică de a o apăra. El a invocat conflictele armate și războaiele civile din Ucraina, Etiopia, Iran, Orientul Mijlociu și din alte regiuni. În acest context, rivalitățile geopolitice și dependențele energetice împing libertatea religioasă în plan secund.
„Pentru guvernele care asupresc minoritățile religioase, aceasta este o veste bună. Riscul de a suporta consecințe serioase este tot mai mic”, a spus Schirrmacher.
În opinia sa, această tendință poate fi contracarată doar printr-o „alianță interreligioasă largă”. Din ea ar trebui să facă parte politicieni, parlamentari, jurnaliști, reprezentanți ai mediului academic, lideri religioși și organizații pentru drepturile omului.
„O asemenea alianță are nevoie de o bază comună, alcătuită din informații credibile, culese independent și verificate cu atenție. Prin anuarele noastre, vrem să contribuim concret la acest efort”, a adăugat Schirrmacher. „Cei care marginalizează libertatea religioasă în politica internațională le oferă persecutorilor mai multă libertate de acțiune.”
Peste 640 de lăcașuri de cult au fost avariate sau distruse în Ucraina
Johann Matthies, reprezentantul politic al Alianței Evanghelice din Germania, a avertizat că restricțiile asupra practicării credinței prevestesc adesea o represiune autoritară mai amplă. El a dat exemplul Ucrainei.
„Ucraina arată cât de departe pot merge atacurile împotriva credinței”, a spus Matthies. „Potrivit Ministerului ucrainean al Afacerilor Externe, peste 640 de lăcașuri de cult au fost avariate sau distruse în cursul războiului de agresiune al Rusiei.”
Matthies a citat și estimările oficiale ucrainene privind victimele din rândul clerului. Potrivit acestora, forțele ruse au ucis cel puțin 67 de clerici din diferite confesiuni până în primăvara anului 2025.
„În teritoriile ocupate, comunitățile religioase sunt deposedate de bunurile lor. Slujbele sunt întrerupte de descinderi. Clericii sunt interogați și condamnați la ani grei de închisoare”, a spus Matthies. „Am întâlnit pastori care și-au pierdut bisericile și trăiesc acum ca persoane strămutate în propria țară.”

Religia, folosită pentru a justifica războiul
Matthies a descris folosirea religiei ca armă drept un aspect deosebit de tulburător al războiului.
„Conducerea Bisericii Ortodoxe Ruse interpretează războiul de agresiune ca pe o «luptă metafizică» și echivalează moartea pe front cu jertfa lui Hristos”, a declarat el. „În același timp, Rusia se prezintă în Occident drept apărătoare a creștinismului.”
Matthies a îndemnat la denunțarea publică a acestui discurs. El a amintit documentul de poziție publicat în septembrie de Alianța Evanghelică din Germania. Textul afirmă că dominația politică este străină de scopul credinței creștine. Alianța respinge orice încercare de a folosi credința pentru atingerea unor obiective politice.
„Această poziție ni se aplică în primul rând nouă înșine, dar, desigur, și Moscovei”, a spus Matthies. „Când este folosită abuziv pentru a promova obiectivele statului, în țară și în străinătate, Biserica Ortodoxă Rusă încetează să mai fie biserica credincioșilor. Ea devine un instrument al celor aflați la putere.”
Creștinii din Germania trebuie să ia poziție împotriva oricărei încălcări a libertății religioase, a spus Matthies. El le-a cerut să rămână alături de cei care suferă pentru credința lor. A pledat și pentru un dialog între liderii evanghelici și factorii de decizie din diferite tabere politice. Acest dialog trebuie început înainte de izbucnirea conflictelor violente.
„Biserica din Ucraina arată că credința nu poate fi stârpită”, a spus Matthies. „Sălile parohiale au devenit locuri de refugiu și centre de ajutor. Comunitățile strămutate s-au refăcut în alte locuri. Această Biserică slujește oamenilor, nu celor aflați la putere. Ar trebui să-i urmăm exemplul.”
Femeile se confruntă cu forme de persecuție adesea ignorate
Parlamentara austriacă Gudrun Kugler a atras atenția asupra modului în care represiunea religioasă sistemică afectează femeile. Acestea se confruntă cu forme specifice de persecuție, adesea trecute cu vederea. Kugler este vicepreședintă a Adunării Parlamentare a OSCE și purtătoare de cuvânt a Partidului Popular Austriac pentru drepturile omului.
„Libertatea religioasă este un drept fundamental al omului. În întreaga lume, acest drept este ignorat într-o asemenea măsură încât se impun măsuri ferme”, a spus Kugler. „Oameni de toate credințele sunt discriminați, amenințați, persecutați sau chiar uciși din cauza convingerilor lor religioase.”
Potrivit lui Kugler, persecuția creștinilor afectează milioane de oameni pe toate continentele. Amploarea fenomenului rămâne mult subestimată de opinia publică.
„Este cu atât mai important să privim nuanțat diferitele dimensiuni ale persecuției”, a spus Kugler. „Aici intră și dimensiunea de gen. Femeile din minoritățile religioase sunt adesea persecutate din două sau mai multe motive. Ele sunt vizate atât pentru că sunt femei, cât și pentru credința lor.”
Kugler a precizat că bărbații sunt mai frecvent victime ale violenței fizice directe. În cazul femeilor, riscurile sunt disproporționat de mari în privința căsătoriilor forțate, a răpirilor, a violenței sexuale și a excluderii sociale severe.
„Aceste forme de violență trec adesea neobservate. Ele au însă un impact profund asupra vieții celor afectați și asupra stabilității unor comunități întregi”, a spus Kugler.
Crizele din Egipt și Cuba rămân în umbră
Într-o declarație scrisă, Martin Lessenthin a atras atenția asupra crizelor privind drepturile omului din Egipt și Cuba. Expert în drepturile omului și coeditor al anuarelor, el a spus că aceste crize sunt adesea trecute cu vederea.
„La nivel mondial, situația libertății religioase se deteriorează constant”, a declarat Lessenthin. „Războaiele și tensiunile politice le permit celor care recurg la opresiune, discriminare și persecuție să își ascundă mai ușor faptele. Factorii de decizie din statele democratice le pot trece, la rândul lor, mai ușor cu vederea. Această indiferență a atins cel mai înalt nivel posibil.”



