Ceea ce descoperă astăzi știința despre creier confirmă, în mod surprinzător, valoarea unor principii pe care Scriptura le prezintă de mii de ani. De la somn și mișcare până la rugăciune, identitate și încrederea în Dumnezeu, modul în care ne îngrijim mintea și trupul are un impact profund asupra felului în care trăim.
Creierul nostru nu funcționează independent de ceea ce facem în fiecare zi. Somnul, felul în care ne gestionăm emoțiile, activitatea fizică, muzica, natura, respirația și chiar cuvintele pe care le folosim despre noi înșine pot influența modul în care funcționează sistemul nervos.
Iar când privim aceste lucruri prin perspectiva Scripturii, descoperim o serie de conexiuni remarcabile.
1. Somnul nu este timp pierdut
Trăim într-o cultură care ne încurajează să fim permanent ocupați. Dormim mai puțin, muncim mai mult și uneori privim odihna ca pe un semn de slăbiciune.
Dar creierul are nevoie de somn.
În timpul somnului au loc procese importante de refacere, iar sistemul glinfatic contribuie la eliminarea unor produși reziduali acumulați în creier.
Dumnezeu ne-a creat astfel încât să avem nevoie de odihnă. Somnul nu este o întrerupere inutilă a vieții, ci face parte din ritmul în care am fost creați.
Psalmul 127:2 spune:
„Preaiubitului Său El îi dă pâine ca somn.”
Uneori, unul dintre cele mai spirituale lucruri pe care le putem face este pur și simplu să ne oprim și să dormim.
2. Râsul face bine
În Proverbe citim că „o inimă veselă este un bun leac”.
Și există motive biologice pentru care râsul ne face bine. Râsul poate stimula eliberarea endorfinelor și poate contribui la reducerea stresului. Bucuria și relațiile apropiate au, la rândul lor, efecte asupra sistemului nervos.
Asta nu înseamnă că trebuie să râdem atunci când suferim sau să tratăm problemele serioase cu superficialitate.
Înseamnă că bucuria este importantă pentru sănătatea noastră.
Uneori avem nevoie să râdem. Să petrecem timp cu oameni care ne fac bine. Să ne bucurăm de lucrurile simple pe care Dumnezeu ni le-a oferit.
3. Pune un nume emoției pe care o simți
Când ești copleșit de emoții, primul pas nu este întotdeauna să le reprimi.
Încearcă să le identifici.
„Sunt furios.”
„Mi-e teamă.”
„Sunt trist.”
„Mă simt respins.”
„Sunt copleșit.”
Atunci când identificăm și punem în cuvinte ceea ce se întâmplă în interiorul nostru, putem începe să privim emoția din exterior, în loc să fim controlați de ea.
Creierul și emoțiile sunt strâns legate, iar capacitatea de a identifica ceea ce simțim poate contribui la reglarea emoțională.
Nu trebuie să pretindem că suntem bine când nu suntem.
Trebuie să învățăm să recunoaștem ceea ce se întâmplă în noi.
4. Mișcă-te!
Creierul iubește mișcarea.
Activitatea fizică are efecte asupra circulației, dispoziției și funcționării creierului și este asociată cu factori precum BDNF, important pentru plasticitatea cerebrală și pentru sănătatea conexiunilor neuronale.
Nu trebuie să devii atlet.
Poți merge pe jos. Poți alerga. Poți merge cu bicicleta. Poți face exerciții.
Important este să te miști.
Biblia ne amintește că trupul nostru are valoare și că trebuie să-l tratăm cu responsabilitate.
Nu ne îngrijim trupul pentru a deveni obsedați de el, ci pentru a putea trăi, sluji și împlini chemarea pe care Dumnezeu ne-a dat-o.
5. Cântă și închină-te
Muzica are o putere extraordinară asupra creierului.
O melodie poate readuce instantaneu o amintire. Poate schimba dispoziția. Poate calma sau poate energiza.
Dar muzica folosită în închinare are ceva în plus.
Când cântăm lui Dumnezeu, nu doar ascultăm sunete. Ne orientăm atenția către Cineva mai mare decât problemele noastre.
De aceea Scriptura este plină de îndemnuri la cântare și laudă.
Uneori, când mintea este prinsă într-un cerc de teamă și îngrijorare, închinarea ne ajută să ne mutăm atenția de la problemă la Dumnezeu.
6. Ieși în natură
Creierul nostru nu a fost creat pentru fluxul continuu de notificări, reclame, ecrane și informații.
Avem nevoie de liniște.
Timpul petrecut în natură poate contribui la reducerea stresului și la refacerea atenției.
Privește cerul. Mergi prin pădure. Stai lângă apă. Lasă telefonul deoparte.
Natura ne poate aminti că lumea nu se învârte în jurul nostru și că Dumnezeu este Creatorul ei.
Isus Însuși Se retrăgea în locuri liniștite pentru rugăciune.
Poate că uneori nu avem nevoie de încă o informație. Avem nevoie de liniște.
7. Scrie ceea ce ai trăit
Unele răni rămân în noi pentru că nu am reușit niciodată să le punem în cuvinte.
Scrisul poate fi un mod de a organiza experiențele, de a exprima emoții și de a privi diferit ceea ce ni s-a întâmplat.
Scrie ce te-a rănit.
Scrie ce te sperie.
Scrie ce ai pierdut.
Dar apoi scrie și ce a făcut Dumnezeu.
Pentru că trecutul tău poate face parte din povestea ta fără să fie identitatea ta.
Poate că ai fost abandonat. Poate ai eșuat. Poate ai trecut prin lucruri pe care nu le-ai ales.
Dar Dumnezeu poate transforma povestea unui om.
8. Respiră și încetinește
Când suntem stresați, corpul intră într-o stare de alertă.
Respirația devine mai rapidă, ritmul cardiac se schimbă, iar organismul se pregătește să reacționeze.
Respirația lentă și controlată poate contribui la activarea mecanismelor fiziologice asociate cu calmul și reglarea sistemului nervos.
Așa că, înainte să reacționezi, oprește-te.
Inspiră.
Expiră.
Roagă-te.
Nu trebuie să răspunzi imediat la fiecare provocare.
Uneori, pauza dintre stimul și reacție este locul în care putem alege înțelepciunea.
9. Nu lăsa trauma să-ți definească identitatea
Una dintre cele mai puternice lupte pe care le ducem se desfășoară în mintea noastră.
Dacă repeți suficient de mult:
„Nu sunt bun.”
„Nu merit să fiu iubit.”
„Sunt un ratat.”
„Nu voi reuși niciodată.”… Creierul poate ajunge să trateze aceste mesaje ca pe adevăruri despre tine.
Dar ceea ce ni s-a întâmplat nu este același lucru cu ceea ce suntem.
Pentru creștin, identitatea nu se găsește în eșecurile trecutului, în rănile primite sau în opiniile altora.
Identitatea noastră este în Hristos.
„Dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă.” — 2 Corinteni 5:17.
Nu trebuie să rămâi persoana pe care trecutul tău a încercat să o transforme.
10. Fă următorul pas și încredințează restul lui Dumnezeu
Una dintre cele mai mari surse de anxietate este încercarea de a controla ceea ce nu putem controla.
Ne întrebăm:
„Ce se va întâmpla?”
„Dacă lucrurile merg prost?”
„Dacă pierd?”
„Dacă nu reușesc?”
Dar credința nu înseamnă să știi exact ce se va întâmpla mâine.
Credința înseamnă să știi Cine este cu tine mâine.
Așadar, fă următorul pas.
Fă ceea ce trebuie făcut astăzi.
Roagă-te.
Muncește.
Iubește.
Iartă.
Slujește.
Și încredințează lui Dumnezeu ceea ce nu poți controla.
Isus spune:
„Nu vă îngrijorați, dar, de ziua de mâine.” — Matei 6:34.
Creierul, trupul și sufletul nu sunt dușmani
Aceste zece principii ne amintesc de ceva important: omul nu este doar un creier și nici doar un trup.
Suntem ființe complexe, create de Dumnezeu, iar ceea ce facem cu trupul nostru, ceea ce gândim, ceea ce simțim și ceea ce credem se influențează reciproc.
- Articol tradus cu permisiunea dr. Lee Warren
